Va iesi PSD de la guvernare?

Pariul Nica a fost cu probleme de la inceputul coalitiei. Sefu' de la Interne este o miza pentru PSD dar mai ales pentru PD-L. Blaga, doritul PD-L-ului pe post dupa exit-ul lui Nica declara aseara la Realitatea ca ministrul nu a fost eficient. Ca siguranta publica e pusa in pericol pentru romani. Mi-a venit sa zambesc cand am auzit motivatia. De ce? Pentru ca in literatura politologica de specialitate exista cateva teme pe care politicienii se “sprijina” cand vor "sa o scoata pe maneca". Asa e cu “siguranta cetateanului”, “suveranitatea nationala”, “apararea nationala” sau “problema politica(oricare ar fi ea) de interes national”. Sunt tabu-uri care sunt folosite atunci cand joci “rolul bolnavului inchipuit”, daca e tot e sa amintim estetic de Moliere.
Interesant e faptul ca indicii ultimilor luni arata ca procentajul privind infractionalitatea si siguranta nationala au scazut de la 17% la 13%.
Intr-un cuvant argumentul politicianului Blaga, vizibil pe sticla rar dar cu scop précis, cade.
Apoi a mai spus Blaga inca un lucru care m-a facut a doua oara sa zambesc. Parca motivat de un fel de dorinta a copilului care nu a primit niciodata prajitura din vitrina, acesta a “dat porumbelul pe gura” cand a afirmat ca PD-L nu a organizat niciodata de unul singur ca partid vreun tip de alegeri.
In alta ordine de idei, desi mai multi membri ai PD-L au afirmat ca nu este vorba de vreun “smen” electoral din partea lor, vorbele cu iz de neimplinire ale domnului Blaga le-a cam dat peste cap “insufletirea argumentativa”.
In rest, demersul presedintelui (clar premeditat) ma ingrijoreaza. Ca mecanisme de drept constitutional, totul pare sa sara in aer.
In primul rand, primul-ministru isi permite sa ceara demiterea unui ministru si sa dea o solutie ultima inaintea semnaturii prezidentiale.
Apoi, se muta atentia de pe Comisia Udrea care e scoasa de pe ordinea de zi parlamentara pe sub masa din dorinta subiectiva a doamnei Anastase.
Apoi, este decredibilizata total tehnica referendumului. Preluata dupa model francez, la noi, totul s-a pervertit in dorinta ultima si singulara a presedintelui la picioarele caruia sade primul-ministru.
Si, cel mai grav, dorinta presedintelui poate deveni, legitimate popular, forma de dominare a Parlamentului pe viitor. Ca sa nu mai spun ca a ajunge la un numar de 300 de persoane nu inseamna nimic, dar absolut nimic. Argumentatia cu reducerea cheltuielilor publice e cat se poate de proasta pentru ca volumul de munca e acelasi, va creste numarul de functionari centrali si consilieri ai celor 300 si se poate ajunge la o lipsa si mai mare de eficienta, mai ales ca si asa si acum acestia nu-si citesc nici macar ordinea de zi parlamentara de la cap la coada.
In fine, alt tabu: “reforma institutionala” e la fel de lipsit de credibilitate. Basescu putea sa faca reforma institutionala in tot mandatul anterior dar, fara doar si poate ca momentul ales este unul strategic.
Nu stiu daca va iesi PSD de la guvernare, dar cred ca ar fi mai bine asa.

Mircea Geoana la Sinteza Zilei

In seara aceasta a fost invitat la Sinteza Zilei presedintele PSD, Mircea Geoana, unul dintre prezidentiabilii cu sanse reale din aceasta toamna.
N-am vazut toata emisiunea dar atat cat am vazut m-a impresionat si m-a facut sa scriu aceste randuri.
Am mai scris pe blog ca va fi interesant de vazut care va fi campul tematic al fiecarui candidat care sa-i ofere individualitate, un anumit grad de spectaculozitate dar si de responsabilitate castigatoare.
Trebuie sa recunosc ca m-a impresionat discursul lui Mircea Geoana mai ales ca nu stiam care ar putea sa fie gradul sau de individualizare in raport cu ceilalti candidati.
De fapt care au fost elementele care m-au impresionat si care consider ca i se potrivesc ca o manusa.
Mircea Geoana a pozat in postura candidatului cu experienta politica, cu plusuri mai ales ca rezultate si rezultante ale experientei diplomatice si, bineinteles, politice.
Discursul sau a indicat tipul de prezidentiabil care ar putea sa fie dezirabil pentru romani pentru aceasta perioada de criza: un prezidentiabil care sa se intoarca spre valorile politice reale promovate cel putin la noi in perioada interbelica, perioda care a fost considerata de diferiti istorici si analisti ca fiind caracterizata printr-un grad de autenticitate reala.
E nevoie de un prezidentiabil care sa respecte Romania asa cum este ea, sa o duca pe drumul propriu, cu gradul de nationalism promovat in limitele bunului simt, care sa revigoreze clasa politica si sa o dimensioneze la adevarata valoare.
Un prezidentiabil care sa poata sa pronunte apropriat sintagma “elita politica”. Mi s-a parut apoi genial momentul in care candidatul a vorbit despre personalitati politice marcante ale politicii autohtone: Ratiu, Campeanu, despre ideologii politice interiorizate, despre filosofia politica atat de hulita de unii dar care a pus bazele ideologiilor si praxiologiilor politice moderne.
Un viitor presedinte care sa promoveze dialogul dincolo de un realpolitik supradimansionat sau prost dimensionat ca printr-o lentila intoarsa.
De fapt, din punctual meu de vedere, Geoana a aratat in seara asta ca poate fi genial si el, la fel de genial (sic!) precum Crin Antonescu in momentul in care si-a laudat contracandidatii.
De ce spun acest lucru? Din cauza faptului ca pus in situatia de a da un raspuns lui Antonescu pentru replicile la adresa sa, Mircea Geoana a stiut sa fie la fel de elegant precum cel dintai. Am vazut cel putin pana acum la cei doi contracandidati o eleganta de stil, de stil politic sa-i spun, pe care Basescu nu il va avea niciodata si nu stiu daca il va putea interiorize vreodata la nivel discursiv ca sa nu mai spun la nivel practic. Astept insa sa il vad si pe Baesecu la aceasta emisiune, precum si pe Oprescu, asa cum astept si emisiuni-dezbatere cu toti candidatii.
Pana atunci insa, domnule Mircea Geoana m-ati surprins cel putin in aceasta seara. Vorba unui amic: “Se pare ca aveti potential!” Vom avea o campanie interesanta fara doar si poate.

Ce cautam?

In aceste momente imi declar lehamitea fata de tot. Ma declar azi, acum, ca fiind plina de frustrarea nelinistilor. Da, sunt frustrata de toate prostiile si tampeniile pe care le aud zi de zi in jurul meu, de lipsa de sinceritate umana, de lipsa de altruism. Mi-e sila de atata sentimentalism mascat, de atata calcul al mintii in incercarea incrancenata de a mai muta un pion, de a da sah la rege, de a scoate caii inainte in eventualitatea unui mat definitiv si irevocabil.
Mi-e sila de toate, mi-e sila de manifeste frustrate, la fel de frustrate ca mine si ca multi altii care inca mai spera ca prostii cu ochii perduti in lumina lina a soarelui de septembrie, a soarelui de toamna lalait de tot felul de alti tantalai care mai cred si care mai spera pe "Neogen", "Feisbuc", "Haifaiv".
Mi-e sila de mine si de gradul propriu de naivitate de care ma izbesc din moment in moment.
Incepe sa mi se faca greata pana si de maniera asta tampita de a scrie pe acest blog la cat de frustrante sunt unele momente cand iti vine sa te dai ca ultimul prost cu capul de toti peretii incercand sa vezi prin caramizi mate acel "dincolo".
Ha, ha, ha, ar rade un prea multumit de sine spunand: "Da' ce, cucoane, ai neamuri la fabrica de sticla?!"
Incep sa cred ca e mai bine sa mori repede, sa nu ai curiozitati sau sa scuipi seminte in stanga si-n dreapta satisfacut de gustul lor sarat acrisor.
Declar aceste randuri ca defulare si cui nu-i convine sa nu le citeasca, sa nu se uite la ele si sa se prefaca tacut ca nu le intelege.
Ce cautam? Cautam "tot ceea ce lumea ne poate oferi dar ne ferim de ceea ce lumea ne ofera."
Ne mituim prosteste, ne ascundem dupa cuvinte si uitam esentialul: ce cautam. Nu stim ce avem si ne punem orbeste ochelari de cal. Ridicam ziduri si ne trezim deodata interesanti in fata oglinzii, privindu-ne multumiti de sine ca raspunsul dat in raspar interlocutorului prin telefon a fost o razbunare personala "prea buna".
Uitam insa de cele mai multe ori un singur lucru: ce cautam.

PS1: In aceste momente, nu-mi doresc decat sa stiu ceea ce am gasit, sa am inca forta si capacitatea proprie de a aprecia ceea ce am cautat si am gasit si de-a vedea greutatea reala a lucrurilor, a faptelor, a evenimentelor si a persoanelor.
In definitiv, nu caut un singur lucru: NORMALITATEA, orice ar insemna ea...

PS2: Am creat o noua rubrica: "nelinisti "filozofice" basesciene", cu toata doza de autoironie, meditatie, parodie, prostie, frustrare pe care m-am decis din acest moment sa le mai postez din cand in cand pe blog; mentionez ca titlul rubricii e cumva poate masochist fara vreo implicatie directa politica, mai mult meditatii personale si de ordin social (m-am saturat de blogurile de "limbai" pentru care totul e roz fara a fi)

De la FMI cetire: “Sa traiti bine!”

Am citit in Gandul ca Sorin Oprescu isi va anunta candidatura la presedintie la sfarsitul saptamanii viitoare. Pe cand am scris pentru prima oara pe blog ca e posibil ca anuntul sa fie pe 2 septembrie, mai multi jurnalisti si blogeri locali anuntau in articolele lor ca Sorin Oprescu va face anuntul in jurul datei de 20 septembrie.
Trebuie sa recunosc ca siguranta diferitelor persoane care afirmau acest fapt m-a intrigat, eu nestiind de data de 2 septembrie decat asa intr-o maniera prezumtiva. Pun insa pariu in acest moment cu propria perceptie ca data la care Sorin Oprescu isi va anunta candidatura va fi dupa 21 septembrie si mai pun pariu (si stiu sigur ca o sa-l castig) ca se stia demult despre aceasta data, ca a fost clar stabilita si pemeditata.
Analitic acum, cred ca tot dupa aceasta data se vor stabili clar si conditiile sale de candidatura si gradul de independenta.
Apoi fara discursivitate logica in ceea ce spun aici. Mi s-a parut interesanta declaratia lui Oprescu:
"nu mai putem asista impasibili la disoluţia instituţiilor statului" şi la faptul "că românii trebuie să înfrunte dezamăgirea şi deznădejdia, discordia şi haosul, într-un timp în care strângerea curelei a devenit politică de stat".
Prevad insa multe “scene de balcon”.
Ca si concluzie n-o sa ma intreb decat retoric: daca PD-L spune ca a inceput sa rupa protocolul de colaborare cu PSD prin tara, de ce nu il rupe in acest moment (ieri, azi, maine) si la nivel central?

Besame mucho

Am ezitat intre Andreea Bocelli si Cesaria Evora. L-am ales pe cel dintai mai ales pentru acompaniamentul instrumental dincolo de vocea calda.

De la Tebea, Festivalul Cascavelei, Festivalul Zarzavatului la Zmeura de Aur

Traian Basescu este presedintele unei democratii, ca asa ne place sa ne laudam ca traim intr-o democratie. In calitate de presedinte consider ca presedintele este si trebuie sa fie etalonul statului, al democratiei, implicit. Nu imi mai vine sa spun nimic despre prevederile constitutionale cu "garantul" a, a, a si tot asa.
In ultima vreme insa pe presedintele nostru pare sa-l ia "gura pe dinainte" sau poate ca asta e orizontul in care presedintele sa invarte si asa rezolva "problemele statului".
Nu vad absolut nimic democratic in vorbele presedintelui adresate Monei Pivniceru "ma uit la dumneavoastra ca la Dumnezeu" sau, mai grav, dincolo de asa-zisa ironie a presedintelui, "daca as prezida un proces, sigur v-as condamna". Ce sa mai spun ca presedintele era prezent la adunarea CSM.
Nu vad nimic democratic in vorbele presedintelui "sa nu spui asta", ceva in genu' "iti inchid eu gura" , adresate unui om din multime care il acuza pe etalonul democratiei ca nu stie "sa traiasca romaneste".
Si ca sa se asezoneze totul: cica la Tebea, domnului presedinte i-a vajait pe la urechi o "romaneasca" piatra adunata din "romaneasca" tarana. Un asemenea "eveniment" nu ma duce cu gandul decat la pantoful lui Bush sau la calimara lui Constantinescu.
Ce sa zic, domnule presedinte? Daca e sa comparam cazurile prezidentiale anterior amintite, dupa asemenea peripetii niciunul dintre presedinti nu au mai luat inca un mandat. O fi vreun semn.
Dincolo insa de randurile anterior scrise cu un iz de neliniste democratica, am auzit ca sunteti asteptat la Festivalul Cartofului. Astept sa mai vad o poza draguta prin presa in care degustati zambind cartofi "romanesti".

Vizita lui Crin Antonescu la Iasi – implicatii locale

Crin Antonescu este unul dintre prezidentiabilii cu sanse. Aparitiile sale la TV sunt extrem de pitoresti iar din momentul in care a castigat alegerile interne a pozat ca un altfel de lider politic mizand pe atuurile modestiei, onestitatii politice, stilului elegant, a unui reformat care va reda PNL-ului mosternirea istorica. Mai mult decat atat, CrinAntonescu vine si spune electorilor ca nu este omul perfect politic dar este altceva decat ceea ce scena politica nationala ofera in acest moment.
Dincolo de aceste aspecte, pozitionarea sa in partid este una extrem de importanta si ma refer aici la sprijinul real pe care il are. Alegerile interne ale PNL-ului prin tara arata ca acesta isi consolideaza pozitia dincolo de ceea ce a insemnat aripa Tariceanu.
In acest context, vizita lui Crin Antonescu de la Iasi va evidentia multe aspecte care pot sa vina sau nu in concordanta cu discursul afisat pana acum.
Pe de o parte, cred ca vizita sa are rolul de a consolida linistea interna a PNL Iasi, in urma unor analize drastice interne care sa evalueze clar plecarea primarilor inspre PD-L. Mai mult, cred ca Antonescu va dori sa arate ca filiala ieseana nu este o casa fara stapan, ca are sustinerea de la centru in conditiile in care Relu Fenechiu si-a aratat disponibilitatea de sustinere a candidatului inca de la inceput. E momentul ca PNL Iasi sa-l sustina oficial (spun asta pe fondul vizitei) pe Crin Antonescu si e momentul ca si Antonescu sa sustina si sa indrume PNL Iasi, caci alegerile se apropie.
Pe de alta parte, insa, cred ca vizita lui Crin Antonescu este o consecinta a contextului politic local. In acest moment PNL Iasi si Relu Fenechiu trebuie sa decida care este calea de urmat. De luni incolo vor fi cateva sedinte de CJ si CL in care se pune problema configurarii si reconfigurarii majoritatii politice.
Daca Crin Antonescu este acel om pe care l-am vazut acum cateva seri la Sinteza Zilei, virulent impotriva lui Traian Basescu, atunci hotararea PNL Iasi la nivel local va fi predictibila. Proiectul politic initiat de Constantin Simirad de trecere a PSD-ului in opozitie nu va functiona. Poate aceasta este cauza neintrarii sale in PD-L inca (ma refer azi si nu de luni incolo cand se vor vedea majoritatile create). Pe de alta parte, aceasta ipostaza e posibil sa-l forteze oarecum pe Constantin Simirad sa intre in PD-L, acolo unde va revigora aripa lui Dumitru Oprea (a carei sustinere deja o are), "punandu-l la colt" pe Dan Carlan.
Daca Crin Antonescu va dispune o alianta cu PD-L la nivel local, atunci ceea ce se vehiculeaza in mass-media la nivel national e iar predictibil: revigorarea Aliantei D.A. Din acest punct de vedere atunci, "Crinul" pe care il vedem la televizor nu e realul Crin Antonescu.
Este foarte posibil de asemenea, ca dupa aceasta vizita a sa la Iasi sa nu avem o directie clara a PNL-ului, care sa voteze in continuare “pentru proiectele Iasului” sau sa nu avem declaratii oficiale desi ma indoiesc ca Relu Fenechiu va prefera aceasta postura. Apoi PNL Iasi va trebui sa aiba in vedere doua functii: vicepresedintia la CJ, pe de o parte, si vicepresedintia la CL, pe de alta parte. Ambele functii putand sa vina “dintr-o parte sau din alta”.
Asadar, fie ca in mod public Crin Antonescu va recunoaste sau nu directia pe care PNL Iasi va trebui sa mearga, de luni incolo majoritatile vor spune mai mult.
Poate, insa, ca e momentul ca Antonescu sa dovedeasca ceea ce este.

Un om politic face diferenta intre ghiveci si zacusca...Dar electoratul?

Clar Basescu a inceput campania. Este magnifica fotografia. Merge fara discutie la categoria "poza zilei".

Tiganca imputita...tiganca electorala

Nu mai am ce sa zic mai mult. Acest file video am sa-l pun la categoria "fara alte cuvinte" caci trece de categoria simpla a "politicii".

Cazul Ridzi - urmari

Am citit o stire care, cel putin la prima vedere, m-a facut sa ma uit uluita la o insiruire de termeni si expresii fara sa inteleg, batandu-mi capul ca sa inteleg. Am citit in BZI ca Florin Chilian are dosar penal pentru trafic de persoane dupa ce a ironizat-o pe fosta doamna ministru Ridzi. De fapt, nici nu stiu de ce sunt uluita: ca Florin Chilian are dosar post hoc sau ca are dosar pentru "trafic de persoane" ???!!!
Ceva cunostinte de drept fundamental mai am, pe ici pe colo cu iz penal, civil, dar nu ma laud cu asta. Cu toate acestea nu vedeam pe nicaieri legatura de cauzalitate: cum s-a produs acel trafic de persoane in fata cladirii Ministerului pe 22 iunie????
Mi-am zis ca trebuie sa caut inca o data termenul de drept.

Trafic de fiinte umane desemneaza recrutarea, transportul, transferul, cazarea sau primirea persoanelor, prin amenintarea cu ori prin utilizarea fortei sau a altor forme de constrangere, prin rapire, frauda, inselaciune, abuz de autoritate ori de o situatie de vulnerabilitate sau prin oferirea ori acceptarea de plati sau de avantaje pentru obtinerea consimtamantului unei persoane avand autoritate asupra altei persoane, in scopul exploatarii. Exploatarea cuprinde cel putin exploatarea prostitutiei celorlalti sau alte forme de exploatare sexuala, munca ori serviciile fortate, sclavia sau practicile similare acesteia, aservirea ori prelevarea de organe.


conform www.euroavocatura.ro

Apoi:

Prin trafic de fiinte umane se intelege “recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea sau primirea de persoane, prin amenintare sau prin utilizarea fortei sau a altor forme de constringere, prin rapire, escrocare, inselaciune sau abuz de putere, prin utilizarea unei pozitii vulnerabile, prin darea sau primirea de bani sau de beneficii pentru obtinerea consimtamintului unei persoane care are control asupra alteia, in scopul exploatarii.

Exploatarea include cel putin prostitutia sau alte forme de exploatare sexuala, munca sau servicii fortate, sclavia sau practici similare sclaviei, servitutea sau prelevarea de organe”
(din documente oficiale ale ONU).

Din punctul de vedere al drepturilor omului, traficul de fiinte umane include:
-sclavia
-munca fortata
-violenta
-abuzul de incredere
-agresiunea fizica si psihica a persoanei.

Din perspectiva economica, traficul de fiinte umane presupune:
-interese financiare
-retele regionale si internationale de trafic de fiinte umane
-crearea conditiilor in care o persoana poate fi transformata in marfa
-circulatia ilicita a banilor pe baza carora se realizeaza traficul
-o stare de saracie accentuata a victimelor care se intorc in tara mai sarace decat au plecat, unele chiar avand datorii acumulate la plecarea in strainatate.

(Documente OIM)

Am amintit si eu momentul pe blogul meu. Filmuletul postat si pe youtube nu prezinta nici crime, nici violuri, nici agresiuni fizice, nici munca fortata, nici sclavie.
Unde o fi traficul si cine e sau sunt persoana respectiv persoanele traficate?
Se refera oare doamna Ridzi la agresiunea psihica a propriei persoane sau la ce? La o asa-zisa agresiune psihica a auditoriului? La a doua posibilitate nu ma pot gandi caci totul se desfasura in spatiul public, nu i-a obligat sau fortat nimeni pe cei care s-au oprit sa se opreasca. Ramane sa ma raportez la prima dar mi se pare ireala (nu e termenul cel mai potrivit sau exact dar altul nu-mi vine acum in minte) situatia. Doamna Ridzi agresata psihic???!!!
Nu-mi ramane asadar decat sa nu ma mai mir, sa nu mai fiu uluita de situatie sau sa mai debitez prostii despre libertatea de actiune democratica.

“Si tu, Brutus??!!”

Politica e o femeie usoara, spun ca sa ma exprim elegant. Se stie asta si s-a stiut din vechime. Atenienii au pus bazele polis-ului atenian, au dat drepturi civile cetatenilor care se intalneau in agora pentru a discuta despre binele urbei. Atunci cand Socrate a fost pe punctul de a trada traditia civica, i s-a pus cucuta in fata. A baut-o cu demnitate, insa. Chiar daca ideile lui Socrate erau cumva revolutionare pentru acea vreme, acesta si-a pastrat integritatea pana la capat.
Roma Antica ne ofera alte exemple de politica si politici, de conducatori si condusi. Acum aveau sa se puna bazele de drept traditionale pe filiera latina, sa-i spun. Dincolo insa de demnitatea unui Spartacus (de origine tracica se pare) care i-a condos la moare pe cei vreo trei sute de sclavi, Roma antica era o cloaca plina de Brutusi.
Evul Mediu a venit cu calaii sai. Modernitatea timpurie ni l-a dat pe Machiavelli. Toata lumea stie ca expresia “scopul scuza mijloacele” ar fi a sa fara a fi sau fara ca autorul sa se fi exprimat in acesti termeni. Principele sau are doua calitati: “virtu” si “fortuna” pentru detinerea puterii politice durabile. Cu toate acestea, puterea durabila nu este rezultanta unei sume de conjuncturi. “Fortuna” ofera ocaziile favorabile iar “virtu” se manifesta prin capacitatea de a profita de acestea, relatia dintre acestea fiind exprimate simplu astfel: succesul si durabilitatea actiunii sunt cu atat mai mari cu cat partea care revine valorii personale este mai mare, iar cea a fortunei este doar de a prezenta ocazia. Prin sustinerea valorii personale a liderului politic, Machiavelii se individualizeaza dincolo de jocul politic. Si el avea sa-si mentina latura demnitatii umane dincolo de exilul la care e supus de Cesare Borgia.
Modernitatea a adus cu sine ideea de politica moderna. Secolele XVI, XVII, XVIII, XIX au adus cu sine miscari de masa, au urmat revolutii industriale si nationale, au luat nastere ideologiile politice, indiferitele parti ale Lumii in functie de contextul aparte zonal.
John Locke s-a nascut liberal si asa avea sa moara. Pana si Marx si Engels au crezut in ceva si au luptat pentru acel ceva, pentru exportul clasei proletariatului la nivel mondial dincolo de dominatia burgheziei, cerand eliminarea luptei de clasa.
Nu pot sa ma intreb decat in ce cred politicienii nostri atunci cand decid ca “fortuna” e o incununare a activitatii proprii politice uitand ca pana si Principele lui Machiavelli are in vedere si latura cealalta, denumita mai sus prin termenul latinesc, “virtu”.

Educatie si Politica

Am citit parti din propunerea legislativa pentru educatie a doamnei Andronescu. Personal nu am mari sperante legate de reforma in educatie fie ca e vorba de acest cod ce a fost propus de doamna ministru Andronescu, fie ca e vorba de cealalta propunere a domnului Miclea. Nu cred ca reforma tine de hartoage de trei sute de pagini sau de sase sute care nu spun nimic asa cum nu cred ca reforma educatiei sta in schimbarea pentru a nu stiu cata oara a manualelor, dupa cum declara primul ministru Boc cu cateva zile in urma.
Nu s-a reformat aproape nimic pana acum si nici nu stiu daca se vor gasi resursele si capacitatile sa se faca ceva. Nu am incredere in Procesul Bologna si cred ca este un dezastru. De fapt cand noi il preluam si il implementam cuminti si ascultatori, in Marea Britanie il criticau pentru lipsa de eficienta si eficacitate. Creditele transferabile sunt spoieli pe hartie, programele sunt neactualizate, corelatia dintre piata muncii si specializarile oferite de diferitele cicluri educationale este inexistenta. Cum incadrarea pe piata muncii in UE s-a considerat ca este prematura la 14 ani si pentru a se evita discriminarile de acest tip, s-a decis obligativitatea studiilor pana la 16 ani. La noi, decizia a fost tradusa in zece clase obligatorii, asta fara a mai avea scolile de arte si meserii. S-a propus, mai nou, invatamant liceal obligatoriu. Probabil ca aceasta va duce la reinfiintarea acelor clase liceale de profil "industrial", gen marochinarie, industrie usoara si alte nebunii de genul asta care iar nu au finalitate reala pe piata muncii si produc un invatamant de masa.
Daca sunt de acord cu cateva aspecte in domeniul educational (desi pana acum trebuie sa recunosc ca am evitat subiectul), acel ceva presupune calitate, un sistem meritocratic care incurajeaza concurenta fair-play indiferent de stadiul educational.
Mi se pare avantajos si sistemul educational privat, in regim de taxa atat timp cat nu e transformat in pura afacere fara calitate si sunt cateva Universitati prin tara noastra care nu fac exceptie de la regula. Prefer insa o varianta mixta de finantare educationala-publica si privata-care sa incurajeze pe de o parte categoriile sociale defavorizate, iar, pe de alta parte, sa stimuleze ceea ce am spus anterior: concurenta si performanta, implicit.
Daca nu sunt de acord cu ceva, acel ceva se refera la gradul de implicare politica in sistemul educational si in reformarea sistemului. Cel putin din acest punct de vedere, doamna ministru Andronescu mi se pare un fel de "cal de bataie".
Oricum, dincolo de sperantele si asteptarile mele legate de sistemul educational, cei din America par a ne da inca o lectie despre cele afirmate anterior:

Treziti-va! Asta nu e Romania NOASTRA! - reloaded

Am vazut la recomandarea unui bun prieten “Sicko”cu Michael Moore si in regia sa. Un documentar foarte reusit, nominalizat la Oscar in anul 2008. De ce mi-a atras atentia? Pentru ca mi-au revenit in minte pasaje si atitudini al acelei tinere despre care am scris anterior, Alexandra Svet.
Spunea tanara ca s-a saturat sa plateasca taxe si impozite in aceasta tara desi ulterior si-a schimbat atitudinea in decursul a catorva zeci de minute. Am spus ca o asemenea atitudine de evitare a sistemului fiscal e specific unor state cu o puternica traditie liberala incetatenita alaturi de fondul Scolii austriece de economie. Cand spun insa ca evitarea fiscalitatii e posibila, spun, de fapt, ca exista alte principii fiscale care creeaza constructul sistemic. Nu inseamna ca pozitia contribuabilului e aceea a unui free ryder ci, dimpotriva, e aceea ca i se da sansa de a alege. Altfel spus orcine poate sa refuse sa plateasca in tara aceasta cele peste 500-600 de dari fiscale ce ne plaseaza pe locul prim la nivel European ca fiscalitate si,implicit, povara fiscala.
Aici a gresit oarecum tanara Svet. Un asemenea tip de evitare a fiscalitatii (ii voi spune asa desi mai sus am incercat sa detaliez in termeni proprii si de specialitate in acelasi timp sintagma) nu inseamna instigare la nimic. Inseamna pur si simplu reforma. De aici, spre exemplu, imi apar semnele de intrebare cu privire la greutatea demersului ei, cu privire la gradul ei de inflacarare si pasiune juvenila.
Care e insa legatura dintre ceea ce am spus anterior si “Sicko”? Filmul prezinta sistemul de sanatate american care are la baza principii de finantare cu totul aflate in sectorul privat, individual. In termeni de administratie publica, se poate vorbi despre un sistem administrativ privat opus celui public. Pentru SUA, nu exista notiunea de sanatate publica ci totul se bazeaza pe asigurari individuale in functie de venitul individual.
In multe ocazii pana acum, in fata unor auditorii diferite, am dat ca exemplu sistemul de sanatate american. Nu as putea sa spun ca perceptia mi s-a schimbat dar filmul te face sa tragi niste concluzii legate de anumite efecte perverse care pot sa apara la nivel administrativ. In alta ordine de idei, mi se pare normala perceptia de a-ti asigura serviciile medicale in functie de venitul pe care il ai, implicit la o calitate corespunzatoare. Ceea ce filmul citat surprinde este tocmai contrariul: avantajele sistemului de sanatate public, permisiv pentru toate categoriile sociale, mai uman, mai ales ca intre bani si pretul vietii umane nu exista echivalent. Printr-un simt artistic (i-as spune desi nu e numai atat), filmul prezinta felul in care au fost tratati aceiasi pacienti in Franta (unde, in paranteza fie spus, peste 50% dintre veniturile de la bugetul de stat merg in domeniul sanatatii) si in Cuba, cu trecere pe la vestitul punct “al inumanitatii” , Guantanamo. Apoi, se prea bine stie ca intre "capitalism", "capitalism cu fata umana" exista diferenta de pozitie ideologice si nu numai, de actiune, implicit, de politica si politici (republicani versus democrati, in speta).
Poate ca aceste concluzii proprii ce ma fac sa agreez un sistem administrative privat sunt rezultatul realitatilor din sistemul de sanatate romanesc, sistem de administratie sectorial public. Fara indoiala ca un sistem public de administratie produce impovarare fiscala, povara fiscala, o imposibilitate de determinare stricta a costurilor marginale. Lipsa de bugetare suficienta nu produce calitate. Serviciile publice medicale sunt asa cum sunt si cum le stim. De aici ma face sa cred ca macar daca imi platesc in regim personal serviciile, acestea ar putea sa fie mai bune. Si aici efectele perverse insa pot fi identificate. Pentru Romania un asemenea sistem de administrare ar fi imposibil de aplicat din considerente ce tin de categoriile de venituri existente. In alte cuvinte s-ar ajunge la “imposibilitate de plata pentru viata”. Dincolo insa de a imagina teorii fara fond, cautarea fondului ar putea sa insemne un pas in fata de la Maiorescu incoace. Poate ca un sistem de administrare mixt ar putea sa reprezinte o solutie. Sau, cel putin, un fel de sistem de impozitare progresiva combinata cu o cota minima sub care sa se aplice principii de impozitare proportionale pentru demersul de garantare a serviciilor medicale.
Inca o data reforma, vointa politica, asumare a raspunderii ministeriale si nu numai. Stiu insa sigur ca voi trai in aceasta tara, ca voi imbatrani aici si nimic nu se va schimba. De asta nu pot nici macar sa-mi permit sa visez la nivel macro, sa-i spun! La nivel micro, individual, imi place sa cred ca se mai poate, dar si aici trebuie sa ai grija ce-ti doresti!

Treziti-va! Asta nu e Romania NOASTRA!

Tanara Alexandra Svet a fost in topul audientelor in seara asta la Sinteza Zilei. Cine e tanara? Alexandra Svet a lansat manifestul ” Treziti-va! Asta nu e Romania NOASTRA!” pe Facebook in care si-a varsat naduful despre Romanica noastra. Dincolo de faptul ca tanara vorbeste mai fluent si mai corect decat Elena Basescu sau decat domnisoara purtator de cuvant a Guvernului cea cu maieu galben lung peste blugi si cu taior in conferinta de presa in direct cand a plecat Boc in Turcia (pare-mi-se) in locul Basescu si a fost necesar acordul guvernamental pentru reprezentare, tanara Alexandra Svet pare o anonima revoltata si asaltata de patima nelinistilor, de nopti nedormite cu ochii cascati de atata incompetenta, lipsa de patriotism (spune ea), de atata neseriozitate politica.
Cica spune tanara ca noi tinerii ceilalti, romanii care muncesc trebuie sa cautam respectul, liderul maximus.
Se mai revolta aceasta tanara contra ”europarlamentarei” de Bamboo, contra lui Gigi Becali si a Google-ului stalcit. Mai spune tanara ca nu stim sa avem demnitate iar romanii plecati in afara sunt nedemni prin munca pe care trebuie sa o presteze in folosul celor a 1000 sau 2000 de euro pe care Romanica nu-i ofera aici decat numai anumitor categorii profesionale.
Probabil ca tanara are dreptate. Nu contest unele aspecte ale manifestului ei. Problema apare atunci cand vorbim despre finalitatea unui asemenea demers. Spune tanara ca primeste cate 500 de cv-uri pe zi in care oameni simpli ii trimit date prin care incearca sa-si demonstreze si etaleze, mai bine zis, competentele. Parca te inspaimanta cum romanii au putut sa devina atat de creduli sau atat de frustrati incat sa-si permita sa viseze pe langa o hartoaga on-line postata tocmai pe Facebook. Te inspaimanta gandul ca “atat de necesara” apare nevoia romanilor de defulare pe un fir de ata.
Tanara era extrem de avantata in aceasta seara fabuland istorii rupte parca din Utopia lui Morus sau din Cetatea Soarelui a lui Campanella. Parca demersul ei a mers pana intr-un moment pe filiera Scolii austriece de economie, cu sustinerea statului minimal, meritocratic, care nu impune nici macar un minim construct fiscal sau care permite evitarea celui existent. In paranteza fie spus, tanara ar fi trebuit sa stie ca un asemenea construct statal e posibil si e sustinut in unele state precum SUA, Marea Britanie si nu numai.
Lipsa insa de experienta si de maturitate a facut-o pe tanara sa se suceasca si sa spuna ca nu instiga la nimic ci doar trebuie gasite caile constructive pentru Romania, ca ne pricepem sa distrugem si mai putin sa construim, evident.
Pun capat acestor randuri de prezentare a celor intamplate parca prea satula de atata “romatism german schopenhauerian”. Remarc demersul acestei tinere dar nu pot nici macar sa-l salut. Facand o alta paranteza, l-am vazut de cateva zile. De ce insa nu pot sa-l salut? Pentru simplul fapt ca nu-mi pot permite nici macar sa visez!

22 noiembrie – o data predestinata?

Preconizeaza sursele ca pe 22 noiembrie va fi primul tur pentru alegerile prezidentiale. Se spune ca data a fost aleasa cu grija pentru a se evita un posibil 29 noiembrie ziua Sfantului Andrei cand, vezi doamne, e un miniconcediu. Ma gandeam ca poate s-a evitat data Sfantului Andrei din cauza balcanismului autohton, a licantropiilor si a altor asemenea practici oculte ca tot suntem in “tara lui land of chois” si Dracula e si el de-al nostru.

Oricum 22 noiembrie e o data “insemnata” in istorie si timp:

22 noiembrie:
1710: s-a nasscut Wilhelm Friedemann Bach, compozitor german, fiul compozitorului Johann Sebastian Bach (d. 1784)

1806:Începe un nou război ruso-turc desfăşurat pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti. Conflictul se va încheia prin Pacea de la Bucureşti din 28 mai 1812, în urma căreia Basarabia intra în componenţa Rusiei

1890: s-a nascut Charles de Gaulle, general francez şi preşedinte al Franţei (d. 1970)

1942: Al Doilea Război Mondial: Bătălia de la Stalingrad, generalul Friedrich Paulus îi trimite lui Adolf Hitler o telegramă spunându-i că armata a 6-a germană este înconjurată de Armata Roşie

1943: Al Doilea Război Mondial: Preşedintele american Franklin Roosevelt, premierul britanic Winston Churchill şi liderul chinez Chiang Kai-Shek se întâlnesc la Cairo pentru a pune la punct un plan de înfrangere a Japoniei

1963: Asasinarea lui John F. Kennedy în Dallas, Texas. Vicepreşdintele Lyndon B. Johnson depune jurămâtul ca nou preşedinte.

1975: Juan Carlos a fost încoronat rege al Spaniei după moartea lui Francisco Franco

1990: Marea Britanie: Margaret Thatcher demisionează din postul de premier