vineri, 30 octombrie 2009

Dusmanii poporului

















Expresia mi-e familiara din comunism. Desemnau, dupa stiinta mea, pe acei care se opuneau regimului, sistemului, cei care puteau sa aiba potential de punere sub semnul intrebarii a insesi formei de guvernamant. Dusmani ai poporului puteau fi posibilii dizidenti care mai puteau sa arunce un ochi pe vreun ziar vestic sau sa asculte Romania Libera ascunsi in pod. Dusmani ai poporului puteau fi cei care, in interiorul statului, puteau contesta “evolutia multilateral dezvoltata” a patriei sau care puteau sa ridice din sprancene la vederea planurilor cincinale, intotdeauna de succes.
Astazi, insa, se pare ca “dusmanii poporului” persista. Democratia noastra nu mai e “populara” (ca in vechiul regim) ci, prezidentiala, in logica lui Blaga, ca doar parlamentara e “anticonstitutional” sa declari.
Poporul a ramas, de principiu, acelasi: magarul de greutate al dictatorului sau al presedintelui. E forma de legitimare cea mai pura care nu poate sa ridice intrebari cel putin din partea opozantilor politici. Nici chiar HULITA SOCIETATE CIVILA nu are ce comenta prea mult. Poporul e omul de rand, e ala care sta incovoiat la soare sa-si pliveasca porumbul, sa-si ude cu palmele rosiile si sa bea, duminica, o halba de bere la crasma din sat sau de la oras (mai mult sau mai putin elevata).
In fata lor, nimeni nu scrasneste din dinti. Nici chiar Basescu. El e “Basescu pentru Romania”. Pana acolo, insa, mogulii – Vantu si Voiculescu – sunt “de porc”, justitia e “corupta”, si, mai nou, societatea civila e nesimtita.
Cum de si-au permis Transparency International, filiala romana sau Pro Democratia (cu Parvulescu cu tot) sa puna sub semnul intrebarii corectitudinea mai mult sau mai putin posibile la viitoarele alegeri prezidentiale; tot “de porc” e. In paranteza fie spus, ma bucur ca mi-am mai imbogatit si eu vocabularul uitandu-ma la Mircea BADEA, ca nu stiam expresia cu aluzie la porcine.
Asadar, domnule Basescu, dupa ce i-ati bagat pe toti cu picioarele in apa rece, nu v-a mai ramas decat poporul, la care faceti apel si in acesta campanie. Pana acolo insa, ati uitat cum sta treaba cu pensiile agricultorilor, cu pensiile in general, cu salariile decente, cu educatia decenta, cu munca decenta si cu viata decenta.
Democratic apoi, veniti si ne cereti sa mai scadem din numarul parlamentarilor, cumulandu-va campania prezidentiala cu cea a referendumului. In final, nu pot decat sa va intreb, domnule presedinte Basescu, credeti cu adevarat in reforma institutionala?
Suntem multi care stim ca aceasta fata morgana a referendumului v-a luat ochii tocmai din cauza puternicului parfum de popularitate in care s-a impregnat peste masura. Nimeni nu ar spune ca ar vrea mai multi huzuriti ai statului, somnambuli in Parlament. De aceea, va mai intreb inca o data, domnule presedinte, chiar credeti in reforma institutionala?
De principiu, este o regula in cartea bunelor maniere: orice parfum oricat de prost trebuie folosit cu discretie. Nu e nevoie de 300 de metri pentru a simti un “damf fragrant”.

4 comentarii:

Clanul Bacaoanu spunea...

„palmile”, sfirsitul frazei e neclar, probabil vine din alta varianta, dar nu l-ai sters.
crasneste? ori cricneste (ceea ce cred ca ai vrut sa spui, adica a mirii pe ascuns, a comenta) ori scrisneste (ceea ce fac multi, dar asta inseamna ca abia se tin sa nu-i ia gitul in dinti.
parfum in care s-a impregnat? ai acolo o prepozitie inutila.
orice parfum prost trebuie folosit cu discretie, ba chiar deloc. ai vrut sa spui orice parfum oricit de bun...
ce faci, ai obosit? scoala, si la treaba!

D.T. spunea...

1. "palmile" mea culpa. o asum. o voi corecta
2. "o halba de bere la crasma din sat, mai mult sau mai putin elevate, de la oras." da, exprimarea mea a fost cam pe fuga.o voi corecta.
3. "crasneste" , la fel mea culpa. nu ma voi justifica prin "graba"
4."parfum in care s-a imppregnat". aici exprimarea mea a fost de asemenea natura. nu am nicio prepozitie in plus. de ce? Se pare ca trebuie sa ma explic. Logica mea a fost una metofica, intoarsa, daca vrei: am incercat nu sa vad o asa zisa fata morgana impregnata de parfum ci sa vizualizez cuumva cantitativ inversul (in incercarea de efect scontat).
5. Iarasi la "orice parfum oricat de prost trebuie folosit cu discretie" am incercat sa merg pe o "logica intoarsa". A spune metaforic "referendumul e un parfum bun", nu asta era ideea pe care voiam sa o transmit, ci exact contrariul. Nu vad un referendum un bun parfum ci unul prost si chiar si acesta, oricat de prost, tot cu masura trebuie folosit. De aici jocul de cuvinte de la final, pleonastic (damf fragrant").
PS: se pare ca mai am si momente de oboseala dar asta nu inseamna ca nu imi asum critica mai ales atunci cand e obiectiv intemeiata. cand e de dragul intemeierii, sincer nu stiu cum sa reactionez. Astept un sfat avizat :)

D.T. spunea...

Aaaa si am mai descoperit in text erori de redactare. Trebuia sa mi le semnalezi si pe acelea. Plus ca mai vad mai sus in raspunsul pe care ti l-am dat. Fac parte din "personalitatea" blogului, din elementele de "subiectivitate" :). sper sa intelegi ce am vrut sa zic chiar daca am pus doi de "p" sau doi de "u", sau un "u" in loc de "i".

D.T. spunea...

Facandu-mi autocritica, am uitat sa semnalez: inainte de conjunctia "si" plasata intr-un mod nerepetitiv intr-o fraza, nu se pune virgula. ("scoala, si la treaba"). Dar suntem "chit" :)