Am citit si eu pe ziarul de iasi si apoi pe newsiasi discutia dintre Dan Carlan si Mama Omida. Am vazut ca inca o parte s-a mai preluat si prelungit pe blogul lui Iulian Micu. In afara faptului ca Mama Omida s-a facut remarcata cam peste tot de vreo cateva zile incoace cu toate derivatele “Tata ei”, “Sora ei”, “Bunica ei” etc, as remarca urmatoarele aspecte.
Mai intai, din punct de vedere comunicational, e remarcabil ca Dan Carlan a raspuns si acestei Mame. Se intelege de la sine ca oamenii politici trebuie sa se expuna in spatiul public, sa primeasca, daca e cazul, calimara cu cerneala. Pe de alta parte, chiar cu riscul de a pierde un procent de popularitate, nu cred ca era necesar ca Dan Carlan sa se mai expuna unor asemenea situatii. Daca Mama Omida si Dan Carlan aveau sa-si spuna ceva puteau sa o faca fata in fata, barbateste si o pot face in continuare. Oricum, modalitatea de interventie a acestei Mame Omida mi se pare indoielnica.
Dincolo de “ingredientele” ale acestei “povestioare”, altceva as vrea remarc, cu un grad in plus de generalitate.
Mai intai, faptul ca asemenea “discutii politice” coboara foarte mult nivelul calitativ din punct de vedere politic. Repet, e de inteles si de apreciat capacitatea omului politic Dan Carlan de a face fata provocarilor politice de orice tip si de orice nivel. Dincolo de aceste aspecte, insa, ma ingrijoreaza nivelul de intelegere si de cuprindere a electoratului. Nu vad in aceste discutii altceva decat un grad in plus de amatorism a “cititorilor entelectuali” de ziare-on-line, un amatorism in exercitarea libertatii de exprimare democratice despre care “saracu Robert Dahl” a tot pomenit. Chiar daca se pare ca Dan Carlan se cunoaste cu Mama Omida, tot un animit tip de amatorism in public mi se pare a fi, chiar daca intentiile vor fi fost bune cel putin de o parte.
Apoi, mi se pare de-a dreptul neproductiva formula folosita, de dialog dintre oamenii politici si cititorii de ziare on-line. E, cu adevarat, ingenioasa, dar numai atat. Politica se face in mijlocul agorei de la atenieni incoace. Asemenea formule de dialog mi se par extrem de usor de manipulat chiar daca oamenii politici se prezinta in fata monitorului cu cele mai bune intentii. O formula mult mai legitima a celor de la ziarele locale ar fi sa organizeze intalniri live, intalniri cu public in carne si oase.
De aceea, imi place mai mult sa-l vad pe Gheorghe Nichita in oras la treburile lui edilitare de teren, imi place sa-l vad mai mult pe Dan Carlan facandu-si treaba la nivelul administratiei centrale sau imi place sa-l vad pe Bergodi pe teren.
2 comentarii:
Simteam nevoia sa-ti spun ca sint un cititor constant al blogului tau. Asa ca iti spun :).
Domnule Iulian Micu(daca sunteti dvs. si nu un spam gen "Mircea Badea" via Florin Ghetau)
Am sa va raspund spunandu-va ca ma onoreaza aprecierea facuta mai sus. Merci. :)
Trimiteți un comentariu