Toata lumea pare prinsa de spiritul Sarbatorilor pana-n dinti. Mai un cozonac, mai o prajitura, o fipturica, un vin, o rachie. Mai o vizita la “matushe”, mai un tip colocvial de dating cu bunicii, nurorile, finii, verisorii, cumatrii si tot asa. Peste tot bautura, mancare ce trebuie acompaniate fara discutii de complimente dragastoase pentru ca gospodinele sa nu se simta lezate in amorul propriul, iar gospodarilor sa nu li se taie elanul orgolios in virtutea faptului ca vinul calcat cu picioarele proprii n-ar fi prea tare, prea aromat sau prea dulce.
Sarbatorile astea par a fi niste sarbatori ale consensului total. Nu se discuta prea mult sau prea profund de “problemele tarii” sau personale sau, daca vorba e adusa, de face asa, intr-o maniera sagalnica, in fata unui pahar vesel. Il mai vezi pe Boc “dantuind” pinguinul si, normal, ca nu poti sa nu zambesti. “Noi sa fim sanatosi ca tot suntem la final de an si om lua-o noi de la capat in 2010”.
Ce bilant sa fac atunci pentru 2009? Sau ce sa-mi propun pentru 2010? Ca a fost bine, ca a fost rau, ca a fost conform asteptarilor, ca nu a fost. Ca ma astept sa ajung pe Marte in 2010, ca nu ma astept, ca vreau sanatate sau ca nu vreau, ca vreau ca Honorius Prigoana sa-si implinieasca visul si sa ajunga parlamentar, la limita de varsta, la sfarsit de an sau ca nu vreau, ca m-a dezamagit Geoana ca n-a iesit presedinte sau ca nu m-a dezamagit.
Asadar ce vreau eu pentru 2010? Vreau sa joc table in fata blocului cu vecinul de la etajul 7, sa bem bere calda si sa injuram tantarii care ne-ar chinui si “sustrage” atentia de la zarurile norocoase de sase-sase, sa rupem gura targului cu ultimele perechi de izmene luate pe sub mana din Ucraina incat sa moara si Catalin Botezatu de ciuda unicatelor, sa scuipam seminte la meciul dintre Steaua si Ceahlaul urland in gura mare din tribune stihuri din Bocaccio despre dragostea curteneasca din secolul al XII-lea.
Si ca fericirea si implinirea proprie sa fie complete, vreau ca in timpul liber sa candidez si eu, si vecinul de la 7, eu la presedintie iar el sa devine seful Cabinetului meu impreuna cu nepoata lui careia i-am asigura functia de Ministru al Dezvoltarii Personale Individuale si Colective.
Altceva nu -mi doresc mai mult.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu