Unul dintre proiectele care urma sa completeze ordinea de zi a consilierilor locali a fost cel privind constructia Pasajului Octav Bancila. Discutia despre acest pasaj nu este noua, datand de pe undeva de prin 2007.
Noutatea care insa marcheaza acest proiect vizeaza fondurile europene. Discutia despre capacitatea de absorbtie a acestora la nivel de Iasi nu este noua si cred ca ar fi cateva aspecte ce ar trebui remarcate in acest context.
Plasarea proiectului Pasajului Octav Bancila pe acest fond al dezvoltarii durabile nu este una lipsita de substanta. Iasul a fost declarat pentru Regiunea de Nord-Est pol de crestere si de dezvoltare alaturi de alte sapte orase ale tarii. Statutul nu este simplu pentru Iasi iar asteptarile sunt si vor fi pe masura. De principiu cel putin, Iasul are rolul de a polariza activitatea in jurul sau, de a atrage orasele-satelit catre acest centru. Ori din acest punct de vedere, Iasul va crea si va transmite in mod neconditionat plus valoare in imediata apropiere geografica.
In plan financiar si de eficacitate administrativa, denumirea acestor poli de crestere inseamna o mai buna gestionare a fondurilor europene si o mai mare capacitate de absorbtie cel putin polarizata. Astfel, Iasul are la dispozitie nu mai putin de 114 milioane de euro, bani europeni destinati dezvoltarii orasului. Cel putin realizarea pentru fiecare dintre cele sapte orase in parte a Planurilor Integrate de Dezvoltare a Polului de Crestere (PIDPC-urilor) devine una dintre cerintele comunitare in regiunile sale de dezvoltare.
In alta ordine de idei, vazut din perspectiva dezvoltarii integrate, importanta acestui proiect rezida tocmai din plasarea sa in cadrul proiectelor de anvergura europeana, alaturi de reabilitarea zonei Nicolina, repunerea in functiune a liniei de tramvai dintre CUG si Podu Ros, reabilitarea zonei Podu Ros-Ciurea, proiecte pe care Municipalitatea ieseana le-a conturat in cadrul PIDPC-ului iar presa le-a semnalat.
Dincolo de ceea ce inseamna etapele de ordin tehnic cel putin, implementarea unui asmenea proiect la nivel de Iasi nu poate fi vazuta decat prin raportare la totalitatea proiectelor care presupun finantare europeana. Fara discutie ca un asemenea proiect si asemenea proiecte (ca reusite de politici publice) nu inseamna decat viziuni de success pe termen cel putin mediu precum si lung: capacitatea de a induce o crestere economica rapida, crearea locurilor de munca, impulsionarea productivitatii si iradierea de dezvoltare in orasele mici si mijlocii, precum si in zonele rurale adiacente.
Dincolo de totalitatea discutiilor extrem de tehnice cu privire la aceste proiecte, latura lor europeana nu ar trebui pierduta din vedere. Ori in aceste momente, interiorizarea si in spatiul mass-mediei, si a publicului, al comunitatii, a termenilor, normelor, principiilor si cerintelor europene pare sa devina vitala. A vedea proiectul Pasajului Octav Bancila ca pe un proiect european este un prim pas, urmatorii vor fi garantati cu siguranta de o implementare de succes.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu