Creierul uman ramane inca o enigma pentru cercetatori, neurologi, anatomisti, medici si pentru lumea intreaga. Se spunea ca ne folosim doar o parte din creier, inca nu se stie exact cat, insa ce se intampla cu restul nefolosit? Sau ce anume din posibilul comportament sau simturi ori interpretari se ascund in acele zone? Cum am putea explica patologiile nervoase si neurologice, bolile mintale sau, de ce nu, inteligenta? Am putea-o influenta prin manipularea materiei nervoase? Creierul ascunde multe mistere si in incercarea de elucidare si descoperire a acestora sunt cateva curiozitati exceptionale care au iesit la iveala. Va prezentam unele din cele mai interesante lucruri pe care le stim despre creier.
1. Creierul, mai rapid ca... gandul?
Se spune ca gandul are una din cele mai mari viteze, si totusi... Sa va dau un exemplu pentru a intelege mai clar: mergand se intampla uneori sa te impiedici si in mai putin de o secunda corpul tau reuseste sa se si redreseze, deci el in mai putin de o secunda interpreteaza toate modificarile tridimensionale ale echilibrului si reuseste sa identifice organele care ar putea interveni in refacerea acestui echilibru postural, trimitandu-le si semnalele pentru miscarile necesare. Abia dupa ce ti-ai reglat echilibrul te dezmeticesti si iti dai seama ca te-ai impiedicat si era sa cazi. Mecanismele sunt foarte complexe, undeva in urechea interna se alfa organele responzabile de echilibru, cel putin al capului, dar la nivel cerebral exista organe nervoase specializate in mentinerea echilibrului intregului corp etc. Ideea este ca noi ar trebui sa cititm tratate intregi pentru a intelege functia echilibrului, o functie cu care creierul lucreaza in mai putin de o secunda. Cum este posibil? Se pare ca viteza cu care circula informatiile intre sinapsele neuronale este foarte mare, de peste 270km/h. Este exceptional cum mecanisme biofizice si biochimice pot atinge o astfel de performanta!
2. Creierul este mai activ noaptea decat ziua
In urma tuturor activitatilor pe care le intreprindem ziua, raportat la odihna din timpul noptii, am tinde sa credem ca cea mai mare parte a activitatii creierului se produce ziua. Totusi, prin studii electrice si nu numai, cercetatorii au sesizat ca noaptea creierul este mult mai activ decat ziua. Oamenii de stiinta nu au putut explica cert mecanismele care stau in spatele acestui rezultat uimitor, insa ei cred ca activarea intensa cerebrala din timpul somnului se datoreaza tuturor proceselor reparatorii atat la nivel celular si energetic, cat si ca ansamblu functional, ca structurare a memoriei, estompare a stimulilor afectivi prea puternici sau marcanti, deci practic are loc o reechilibrare atat fizica, dar si psihica, emotioanala, comportamentala.
3. Cu cat avem un IQ mai mare, cu atat visam mai mult
Avand in vedere explicatia de la subpunctul 2 devine logica aceasta concluzie. Cu cat creierul nostru reuseste sa acumuleze si sa proceseze mai multa informatie, cu atat are mai multa nevoie de a amortizeaza excesele, pe care le prelucreaza si le inhiba sau potenteaza ori elibereaza sub forma de vise. Ideea de interpretare a viselor are deci un gram de adevar, astfel ca dimineata, daca va ganditi la ce ati visat, puteti deduce unde sunt punctele de tensiune in subconstientul vostru, puncte ce va pot afecta viata, avand puterea de a le estoma si in mod constient.
4. Neuronii sunt regenerabili si continua sa creasca toata viata
Mai bine de o suta de ani s-a considerat ca neuronii nu se regeneraza. Ulterior, prin studii recente s-a ajuns la concluzia ca marea majoritate a neuronilor cresc si se dezvolta pana in jurul varstei de 7 ani, de aceea copilul mic trebuie sa aiba tot felul de activitati care sa ii puna la treaba atat capacitatile intelectuale, cat si motrice (dans, pian, alte sporturi ce necesita o coordonare mai intensa, nu doar alergare). Ulterior alte studii au scos in evidenta ca unii neuroni se regenereaza chiar la 2 saptamani. Acest fapt s-a aflat in incercarea de a explica functia olfactiva (mirosul). La anumite mirosuri foarte puternice sau care contin noxe toxice neuronii olfactivi, o buna parte din ei, mor. La cateva astfel de intamplari, daca nu s-ar regenera, ar trebui sa fie distrusi toti si noi sa ramanem fara miros. Insa acest lucru nu se intampla, pentru ca la doua saptamani neuronii olfactivi se regenreaza, mentinandu-ne functia olfactiva in bune conditii. Totodata alti neuroni din creier se regenereaza, unii insa cu o rata foarte lenta, de exemplu de 30 de ani. Astfel, daca moartea unui astfel de neuron s-a produs la 40 de ani, teoretic regenerarea lui ar trebui sa fie finalizata undeva la 70 de ani, insa la aceasta din urma varsta este mai putin probabil datorita proceselor de senescenta (imbatranire) care intervin. Si regenerarea neuronala ramane inca neelucidata complet. S-a mai descoperit de asemenea ca axonii neuronilor cu mielina se regenereaza doar daca in continuitatea lor se afla tot teaca de mielina. Mai clar exprimat, dam un exemplu: neuronii cu mielina intra in structura nervilor membrelor. Daca un om intr-un accident isi taie mana, el se poate duce rapid la spital si mana i se pune la loc. Axonul neuronal din mana taiata (neuronul arata ca un copacel, coroana e corpul neuronal, de obicei se afla in creier, trunchiul e axonul si poate fi foarte lung, chiar un metru, iar radacinile butonii terminali unde se fac sinapse) ar trebui sa moara, insa restul axonal din bratul care a ramas legat de corp isi trimite prelungirea in continuare prin teaca de mielina care ii creaza un mediu favorabil cresterii, astfel se regenereaza.
5. Creierul nu poate simti durerea
Desi el reprezinta centrul de perceptie si interpretare a durerii, totusi materia nervoasa propriu-zisa nu prezinta receptori pentru durere. Va ganditi probabil: atunci cum ne doare capul? Sau de ce apar la un moment dat acele dureri insuportabile cand exista o tumora cerebrala care creste si apasa pe materia nervoasa? Aceste dureri apartin tesuturilor adiacente materiei nervoase, ele fiind inclusiv de natura vasculara (cand creste tensiunea intracraniana ne doare capul).
6. Creierul este cel mai mare consumator de energie
Desi reprezinta doar 2% din greutatea corpului, creierul are nevoie de 15% din cantitatea totala de sange si de 20% din cantitatea de oxigen pentru a functiona, precum si de o mare cantitate de glucoza pentru a-si desfasura procesele.
7. Ne folosim mai mult de 10% din creier
Exista un mit cum ca noi ne-am folosi in jur de 7% din creier si doar Einstein a folosit 10%. Cercetatorii au ajuns insa la concluzia ca in orice moment tot creierul nostru are o activtate mai mult sau mai putin intensa, insa cel putin o activitate bazala, care sa-i mentina tonusul. Practic nu exista zona inactiva din creier si dupa rezultatele cercetatorilor ne folosim mai mult din materia nervoasa, practic fiecare arie intra in activare intensa in anumite situatii. De asemenea capacitatea noastra de a stoca informatii in memorie este imensa, celulele creierului uman pot stoca de cinci ori mai multa informatie decat Eciclopedia Britanica (sau cel putin asa sustin teoriile).
Sursa: Healthy.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu