De vreo doua zile toate ziarele trambiteaza: “Basescu a ascultat convorbirile lui Geoana cu Iliescu…”, “Democratia e amenintata…”, “Watergate in Romania…”,”Saftoiu a parasit barca…”etc, etc.
Urmaresc subiectul cu o doza de amuzament. Iata de ce. In Romania nu este o practica noua. S-au ascultat telefoanele, s-a citit corespondenta “pe hartie” sau on line mereu. Asa s-a facut, asa se va face. Nu e nimic nou sub soare. Dar nu aici e esenta a ceea ce vreau sa spun. Cei care sunt implicati in acest “spectacol”, adica Basescu si Claudiu Saftoiu, in mod direct, stiu prea bine ca tot ceea ce se intampla nu va lasa urmari nici deoparte, nici de cealalta. Si ce daca Basescu il ameninta cu justitia pe Saftoiu? Din lipsa de probe, marturii sau alte giumbuslucuri, demersul prin instanta se va tot prelungi, iar sentinta care, in paranteza fie spus nu stiu pentru ce ar putea sa fie data, calomnie, eventual, va avea un “rol simbolic”. Imaginati-va cum ar putea sa arate “mazilirea” unui fost sef SIE.
Cat de mult ii afecteaza “imaginea de sex symbol” a lui Basescu afirmatiile lui Saftoiu? Poate ceva, ceva in raport cu “colegii de alianta” ca mai mult, ma indoiesc. Peste cateva zile toata tevatura se va stinge usor, usor. Nu va fi nicio reactie reala si cu urmari din partea societatii civile (includ presa tot aici), nu va fi niciun Watergate. De fapt, comparatia facuta cu ceea ce s-a intamplat in America lui Nixon nu are altceva decat un extraordinar simt estetico-jurnalistic.
Toata lumea vorbeste despre o dezbatere publica, despre asumari publice, despre axiologii utopice, in timp ce comunicatul administratiei prezidentiale se dezice de afirmatiile lui Saftoiu.
Daca Romania ar fi America, daca drepturile individuale naturale si dobandite ar fi respectate in mod real, atunci as putea sa ma raportez la ceea ce s-a intamplat in ultimele zile cu un grad de seriozitate sustinuta. Pana atunci nu pot decat sa ascult discutii mai mult sau mai putin ipocrite despre “necesitatea implementarii legislatiei europene privind siguranta nationala si, implicit, in acest scop inregistrarea si stocarea convorbirilor telefonice si a sms-urilor”, despre prevederile Conventiei Drepturilor Omului sau despre alte principii si cutume inaplicabile la noi.
Imi plac bancurile bune si cu talc iar acum ascult live bancul Saftoiu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu