Am vazut azi in trecere afisul lui Florentin Ciubotaru. Mai ca nu imi era cunoscut personajul cand am facut corelatia ca este un fost PD-L-ist (cred.habar n-am daca mai e sau nu in partid si nici nu cred in sine ca ar conta prea mult pentru votant) si fost consilier local.
Ce e culmea e fapul ca, daca stiu bine, personajul politic local se ocupa in Consiliul Local cu tot felul de interventii pe linia educatiei preuniversitare. De fapt, ceea ce e culmea e faptul ca afisul sau contine greseli gramaticale: "vreau sa continui", corect fiind "vreau sa continuu" (persoana intai singular).
Jenant sa te declari intelectual, mai mult, expert (sau asa zis expert care vizezi acest domeniu al educatiei) si tot Iasul sa fie impanzit de afise cu greseli gramaticale!
In rest, nici macar nu mai merita sa discut alte puncte tari si slabe ale afisului din punctul de vedere al marketing-ului electoral. Eticheta conteaza!
Jenant, inca o data, jenant!
4 comentarii:
Da, jenant! Sa te apuci sa critici asa vehement si sa constati pana la urma ca greseala o faci tu! Si, "culmea",nicio rectificare/revenire!
Urat! Sa fie graba de a "infiera"?
Uite un posibil raspuns:
Pentru persoana I singular a verbului a continua, autoarele au apreciat că forma corectă ar fi eu continui. Dar această soluţie contrazice o întreagă paradigmă, o lungă listă de autori prestigioşi, precum şi uzul multor oameni instruiţi. Verbe terminate în -a au, de regulă, la pers. I, -u: a lua - iau, a sta - stau, a da - dau, a vrea - vreau ş.a. Cînd spun eu continui am senzaţia că spun eu stai, eu scrii. Iată cîteva lucrări care recomandă, la unison, forma eu continuu, pentru care pledez şi eu:
1. Dicţionarul explicativ al limbii române (DEX), Ed. Acad. RSR, 1975, p.190: "continua, (eu) continuu".
2. Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, Ed. Acad. RSR, 1983, p. 116: "continua, (eu) continuu, 2 sg. (tu) continui".
3. Vasile Breban, Dicţionar general al limbii române, Ed. Şt. şi Enc., 1987, p.214: "continua, (eu) continuu".
4. Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ed. Acad. RSR, 1989, p.183: "continua , ind. prez. I sg. (eu) continuu, 2 sg. (tu) continui...".
5. Ion Calotă, Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic, Ed. Sibila, 1996, p.229: "continua, vb. I, (eu) continuu, (tu) continui...".
6. Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, Ed. Humanitas, 1997, p.220: "Forma literară de 1 sg. este continuu (nu continui), diferită de 2 sg. continui".
7. Valeria Guţu Romalo, Corectitudine şi greşeală - Limba română de azi, Ed. Humanitas, 2000, p. 103: "Corectă e deci forma eu continuu. Normele limbii literare acceptă numai această formă...".
Cred, deci, alături de autorii lucrărilor pe care le-am citat, că forma recomandabilă este eu continuu, şi nu eu continui.
Si aici atasez parerea Profesorului George Pruteanu. Oricum parca ne-am "bata cap in cap" cu discutii despre gramatica traditionala, gramatica grupului universitar de la Cluj, sau de la Iasi, sau de la Bucuresti. Logic, insa, dincolo de aceste trenduri ale unor profesori "cu mot" urmareste logic, cum se alipeste la radical intr-o conjugare un prefix sau, aici, un sufix.
Si inca:
E aceeasi logica cu verbul "a intra", care e tot de conjugarea intai:
eu intru nu eu intri
eu continuu nu eu continui
Si ca noul DOOM, spune ca ar fi agreat si "eu continui"? Asta e doar o norma care devine mai mult sociala si nu lingvistica, fara logica in constructia cuvintelor. E ceva ce se incetateneste intr-o limba pe fondul unei folosirii eronate de-a lungul timpului a acelei forme, folosire atat de uzitata incat parca devine legitima. In sine, ea nu are nimic de a face cu regulile morfo-lingvistice, ci doar cu "politica" momentului. Mai ca as pune pariu ca peste cativa ani o sa fie corect acceptate ambele forme de plural pentru "succe" : "succesuri" si "succese"
Trimiteți un comentariu