Azi am uitat ca e 8 Martie. Nu stiu daca e de bine sau de rau. As putea incepe sa perorez si sa spun cu emfaza ca vezi doamne, ziua femeii, dragostea,dragostea asta cum mai pluteste ea in aer si cata dovada de insensibilitate am dat ca nu mi-am amintit. Pana la urma s-a produs si evenimentul cu pricina si lecitina luata m-a facut sa-mi aduc aminte de fericitul eveniment. In definitiv, era si ziua mea, ce dumnezeu! Evenimentul care mi-a adus aminte ca e in 8 azi, a fost un mesaj destul de matinal care sa-mi ureze toate alea, fericire, implinire, o primavara luminoasa, la multi ani, etc, etc.
Acum nu ca as vrea sa discreditez gestul dragut al celor care mi-au urat cele bune, dar cu maximul de "seriozitate" ceva ma pune pe ganduri.
Stitistic vorbind, am primit cateva zeci de mesaje care mai de care mai "finute". Nu aici e insa "esenta" lucrurilor. Cred ca 80% dintre ele mi-au fost trimise de persoane de gen feminin.
Logica "varsatoriala" ma face sa trag urmatoarele concluzii cu rol generalizator:
-ori femeile au devenit mai narcisiste, ori barbatii, ambele sunt valabile
-ori femeile au mai multa "grije" de ele, ori barbatii de ei
-ori femeile iau mai multa lecitina, ori barbatii
-ori femeile sunt prea rasfatate, ori barbatii sunt suparati ca nu au si ei o zi a lor
-ori femeile n-au declarat public ca azi e ziua lor, ori barbatii nu au stiut de acest lucru
-ori femeile au devenit exclusiviste, ori barbatii s-au simtit sxclusi
-ori barbatii au devenit exclusivisti, ori femeile s-au simtit excluse
- ori traditiile sunt in miscare, ori societatea s-a globalizat

In concluzie, o analiza sociologica orizontala mai de profunzime ar trebui elaborata sa vad daca pot aduce generalizari asupra "anomaliei de gen".