Pentru 2010

Mi s-a reprosat a nu stiu cata oara ca sunt ironica, ca nu respect traditiile, lucrurile care tin de un anumit feeling de Sarbatori, ca, eu nu am dorinte, cum am putut sa scriu asemenea text cu ce imi doresc pentru 2010 si tot asa.
Nu ca gandul asta ma chinuie extrem, nu ca tin sa fac confidente, dar, constat ca autoironia , parodia la care apelez de multe ori nu pentru a fugi de anumite situatii ci pentru a le “descalci”, sa spunem, nu sunt gustate.
De principiu, nu stiu daca ar trebui sa-mi pese. Dar sa spun cateva lucruri “de om normal” pentru 2010 pe care mi le doresc pentru mine.
Ca traditie, de cand ma stiu, in familia mea, la trecerea dintre ani, se spune ca trebuie sa-ti pui o dorinta care ti se va implini in anul urmator, ca starea de spirit pe care o ai in acele momente, daca esti alaturi de familie, asa va fi tot anul.
Anul trecut nu mi-am pus nicio dorinta dar in toti anii din urma mi s-a implinit ceea ce mi-am dorit. Anul acesta mi-am pus iar o dorinta. Nu e nerealizabila, asa cum nu e nici usor realizabila. O sa vad. Fara discutie ca nu voi putea spune ce e caci, conform traditiei, cica, nu poti sa spui ce a fost decat la urmatoarea trecere dintre ani.
Ce ar mai fi de zis pentru 2010. Toata ziua de intai am avut o atitudine pozitiva, nemotivata de ceva anume, dar persistenta. Cica asa va fi tot anul. De aceea mi-am propus pentru 2010 sa am o atitudine pozitiva indiferent care vor fi circumstantele.
Mi-am mai propus, de asemenea, sa-mi “apar” bucata de “covor” si daca eu voi sti ca e albastru ciel, atunci asa va fi indiferent daca unii imi vor spune ca e mov.
Fara discutie, si in raport cu analiza proprie pe care mi-o fac des si in raport cu criterii dure, nu voi incerca sa fiu mult mai incapatanata decat sunt dar nici nu voi mai tolera sa vad mov acolo unde stiu sigur ca este albastru.
De asemenea, mi-am promis pentru 2010 sa nu-mi mai pese decat de ceea ce consider ca merita din pacate chiar daca asta nu va insemna altruism, asa cum imi voi pastra fidelitatea indiscutabila fata de tot ceea ce merita.
Mi-am mai propus, pentru 2010, sa fiu la cei 1.70cm pe care ii am, fara un centimetru in plus sau in minus, asa cum nu-mi doresc altceva sa am acelasi grad de hotarare pe care l-am avut in multe alte momente si care m-a facut sa realizez ceea ce mi-am propus.
Si imi mai propun pentru 2010:da, sa fiu ironica, asa cum sunt, sa nu mai las ceea ce m-a suparat la un moment dat nerezolvat, sa "treaca de la mine" din simpla presupozitie de a fi "diplomat" nu un gen de Adriana Bahmuteanu la usa cortului. Cum, insa, observ ca doar asa esti "in carti pentru sefia de la TVR, nu stiu daca se mai merita diplomatia in cele mai multe dintre situatii".
Asta imi doresc pentru 2010 in baza principiului motto-ului propriu de viata pe care imi place sa-l amintesc uneori cand am ocazia: “per aspera ad astra!”