Observ ca apele sunt tulburi in politica ieseana. Alegerile ultime prezidentiale au rearanjat structurile interne ale partidelor, indiferent de coloratura politica. Era un moment de asteptat care, din pacate, e mai mult conditionat de prezenta directa sau indirecta, mai mult sau mai putin tacita a presedintelui.
La PSD, taberele par sa se mai fi conturat in ultima vreme: Geoana – Diaconescu – Mitrea. Deocamdata trei par a fi candidatii pentru presedintie. As prevedea insa ca Mitrea ori se va retrage, ori va incerca “sa rupa” din grupul celor care s-au intalnit la Poiana Brasov cu Geoana. Altfel, rolul sau pare a fi pus sub semnul intrebarii si sansele sale de castig, de asemenea. Implicatiile, insa, pe scena ieseana nu se lasa asteptate. Dupa ce se parea ca Ion Solcanu ar fi incheiat “afacerile” cu politica, declaratiile sale vin sa sustina aripa Nastase-Diaconescu, limitand orice posibil gest de acces de pe alta filiera.
In PNL, aripa lui Tariceanu e deschisa clar spre guvernare si spre Basescu, in orice moment. Doar Crin Antonescu este cel care mai guverneaza in vreun fel sau altul linistea in partid. Verticalitatea sa este apreciabila insa, as crede, oarecum indoielnica. Din moment ce liberalii au fost imediat dupa alegerile prezidentiale la o runda de negocieri cu Basescu “cu jalba in mana” pentru premier, asta mi-ar spune “nu zi niciodata nu”. Faptul ca au luat decizia sa se indeprateze pe viitor de PSD si ca unii membri ai partidului au criticat tandemul Antonescu – Geoana, ma face se cred ca usa negocierilor va fi mereu deschisa daca va fi si convenabila. La Iasi, Relu Fenechiu l-a criticat o perioada pe Antonescu, tinta lui actuala, in baza declaratiilor sale, fiind acum Ludovic Orban, care este, de altfel, mana dreapta a lui Crin Antonescu. Cu toate acestea, vicepresedintele liberal Victor Chirila sta lipit ca de un fir de ata de postul sau din CJ, un CJ al vointei lui Constantin Simirad.
Nici in PD-L lucrurile nu sunt “asa de plane” precum par. Preda a tot iesit cu acuzatii la adresa conducerii partidului. Axa Videanu-Blaga pare a incomada “pe cei de drept” din partid pe fundalul unor decizii de “sustinere infantila” a candidatului la fel de infantil, Prigoana JR. Mai nou, Blaga propune schimbarea numelui partidului in Popular, fara niciun fel de identitate ideologica. Prababil un anumit tip de identitate nomica la nivel national versus european. In rest, Boc este la fel de “adancit” in treburile tariiuitand ca este seful partidului de guvernamant. Pentru Iasi se reactiveaza vechile lupte de dinainte de campanie. Dan Carlan este prea putin vizibil la nivel local, Oprea nici atat dar ziua de 24 ianuarie le-a oferit ambilor posibilitatea de a sta mai aproape sau mai departe de presedinte. In rest, “vedete locale care pare a face legea” sunt viceprimarul Gabriel Grigore sau Constantin Serban. Bineinteles, toate in prezenta “tacut-administrativa” a lui Constantin Simirad.
Mai merita a fi amintit aici si grupul independentilor. Pare sa joace un rol important la nivel cenrtal nascand nostalgii si la nivel local. Gabriel Oprea a devenit un fel de “tampon” al Parlamentului. Refugiatii “in baza” legii se refugiaza in grupul celor care sunt asa-zis independenti dar cu pastrare de functie. Pentru Iasi, cel care a starnit senzatia avea sa fie Tudor Ciuhodaru.
In concluzie, asa cum apare scena politica nationala si locala, miscarile de trupe probabil ca vor fi in continuare cel putin pana cand se vor linisti apele interne ale partidelor. Dupa, probabil ca atentia se va intoarce mai mult asupra eficientei guvernului actual, a reformei in administratie, a disponibilizarilor, a somajului, a finantarilor externe, a crizei, teme care au cam fost umbrite si prea putin criticate constructiv de opozitie in ultima vreme.
