La Pestera Scarisoara (partea 6)

In drum spre Pestera Scarisoara. Am avut de urcat 1 ora. Si in ritm alert. Am constatat ca am cam pierdut antrenamentul...:)
Peisaj de munte...

Scara Scarisoarei...:) La coborare in pestera...
Ghetarul din pestera...Descoperit de Emil Racovita
Interior din pestera...
La urcare...Acum am inteles si denumirea locului...

PS: Ultima parte a drumului e din partea Bihorului...Va urma...

In Muntii Apuseni (partea 5)

Undeva prin Muntii Apuseni, spre Cetateile Ponorului
Peisaj montan, linistit, salbatic...
Catunele din Apuseni sunt deprimante. Doua trei case, cabane (acolo unde e cazul) pe niste varfuri de munte de pe care iti trebuiau doua-trei ore cel putin ca sa cobori pana in soseaua principala. Ce sa mai zic de aprovizionare sau alte utilitati.... Brrrrr...Fugisem de civilizatie....Salbatic, frumos pentru niste clipe de liniste dar doar atat...
Aici urcam spre Pestera Poarta lui Ionele. Relief carstic...
Pestera Poarta lui Ionele. Nu foarte mare dar interesanta...
Interior din aceeasi pestera
Aici parasisem pestera si ne continuam drumul spre Pestera Scarisoara. Nu asta e drumul. Caruciorul asta l-am gasit in drum, un drum pe care urcam de ceva vreme la picior caci drumul de masina era blocat dupa vreo 10km. Dupa vreo 5 km de mers in van (caci il gresisem), pe un soare care "nu ierta nimic" nici printre munti, am gasit aceasta "ustensila" care, dupa spusele insotitorilor, e ca viitorul Romaniei si ca mentalitatea romaneasca: fiecare trage in propria-i parte... :)Nu stiu la ce o fi folosit...

PS: Urmeaza Scarisoara si zona Bihorului...

Alba Iulia (partea 4)

Intrarea spre cetatea Alba Iulia
Biserica Ortodoxa la intrarea in cetate
Alaturi Biserica Catolica Sf Mihail construita la 1009. Arhitectura gothica impresionanta. Am audiat acolo o bucata de slujba in ungureste...:) Fara vreo discriminare....
Muzeul de Istorie si de Arheologie din Alba Iulia. Interesante crenelurile...

Statuia lui Mihai Viteazul din cetate. Trebuie sa recunosc acum ca m-a amuzat vederea ei caci, in paranteza fie spus, mi s-a reprosat mai deunazi ca sunt orgolioasa si imi plac intrarile triumfale "precum Mihai Viteazul in Alba Iulia"...macar de-ar fi asa ce bine ar fi...:) Oricum asta n-are importanta. Statuia are dubla insemnatate pentru mine...:)
La final pazitorul fotogenic al portii a patra. A fost tare comica pozitia luata de "ostean" cand am intrebat daca se poate imortaliza momentul. Piciorul drept putin mai in fata si arma bine pozitionata in pamant...:)Mai ceva ca soferul Monicai...:)

PS: Drumul continua in Muntii Apuseni....