A zambit Victor Ciutacu

Aseara m-am uitat la Sinteza Zilei, cat printre gene, cat clar orientat. Am mai spus-o pe blog ca ma uit la emisiunea asta asa cum ma uit si la Mircea Badea. Ce mi-a atras atentia? In minutul 49 sec 50, stiu cu precizie, l-am vazut pe Victor Ciutacu razand. Declar ca nu prea mi-a placut Ciutacu. Nu spun ca este nepregatit, nici pe departe. Nu pot sa spun ceva negativ despre structura sa profesionala. Nici pe departe. Nu prea mi-a placut el asa pentru ca mi se pare arogant, uneori. Imi plac oamenii directi, care spun lucrurilor pe nume si el se incadreaza la categoria asta. Bila alba. Dar felul in care se combina astea cu o anumita doza, parca de aroganta, m-au facut sa mai "stramb din nas".
Aseara insa l-am vazut zambind. Trebuie sa recunosc ca era sarmant. Nu "ca barbat" cum a spus Udrea vis-a-vis de Traian Basescu si despre care nu imi mai vine sa vorbesc din cauza prostiei, grosolaniei, gretei care simt ca ma apuca cand imi aduc aminte de imaginile de pe 11 de la OTV. Era sarmant prin calitatile sale harismatice pe care le arata rar sau chiar deloc. Sunt foarte putini oameni pe care ii vad in jurul meu zambind si cand o fac sunt plini de harisma fara sa stie. Victor Ciutacu a avut harisma unui om dincolo de ceea ce e aproape zilnic. Asadar, m-am aliat "fanilor castigati" ai lui Victor Ciutacu.

PS: Poza pe care am gasit-o si pe care am atasat-o mi s-a parut dumnezeiasca ;)

Rashomon (1950)

Acum vreo doua seri am vazut Rashomon. Filmul este realizat de Akira Kurosawa in anul 1950. Actiunea filmului se petrece in Japonia secolului al XII-lea si are acelasi farmec aparte regasit si in Cei sapte samurai sau in Ultimul samurai, cu mentiunea ca, in afara de ultimul, celelalte doua nu sunt realizate in imagini color. Tocmai de aceea, as putea spune ca are o atractie aparte. Amestecul de imagine inedita, lumini si umbre aduce parca ceva din Tarkovski, dar intr-o alta maniera combinata cu acea tacere si cu acea imagine a asiaticului ganditor, aflat intr-un fel de transa definita si definibila, as spune, de acel rit al confucianismului, al religiei in general si al cultului onoarei.
Actiunea filmului e simpla: un samurai este atacat de catre banditul Tajomaru, este ucis iar sotia lui este batjocorita. Adus in fata judecatorului, Tajomaru poveste prin prisma propriei perceptii ceea ce s-a intamplat. Povestirea sa este urmata de marturia femeii, a celui ucis, prin gura unui medium, si a doi martori. Toate marturisirile sunt diferite astfel incat toate par valide asa dupa cum toate par sa aiba scapari in anumite puncte sau par a fi insotite de minciuni.
Filmul e pus in scena sub forma unei povestiri in povestire (povestire cadru) cu un final aparte,profund. E unul dintre filmele aparte pe care le-am vazut, care te tine cu mintea treaza in inceercarea de a patrunde dincolo de itele misteriosului. Ideatic, e un film care ataca probleme ale umanului: firea fiecaruia dintre noi, atat de complexa si atat de pervertibila, care poate scoate in evidenta atat idei si principii de nedestramat sau poate suferi de complexe care tin de ruptura dintre spatiul public si cel privat, de interes general, bine general sau interes individual. Pe aceasta temelie complexa se aduc in discutie idei care vizeaza adevarul suprem, minciuna, onoarea, instinctele, viziunile despre viata sau despre individ ale fiecaruia.
In concluzie, un film care merita a fi vazut cu maximul de atentie pentru a suprinde simbolistica imaginilor, replicilr, inteligenta lor, tipologia personajelor, a actiunii, in ansamblul sau.

Bugetul national

Zilele acestea se contureaza bugetul national pentru 2010. Se tot vorbeste despre banii dati intr-o parte sau in alta, la un minister sau la altul, pe un proiect sau pentru un altul. De principiu, banii nu ajung. Asa anunta guvernul Boc IV. Culmea e ca pana la alegeri toate pareau destul de roz. Boc spunea ca pensiile se vor indexa cel putin proportional cu rata inflatiei, salariile la fel. Scumpiri majore nu vom avea, asa cum nici energia nu se va scumpi.
Bineinteles, ca se va continua reforma, dar 2010 va fi un an de stabilizare, chiar crestere economica.
Deodata, bugetul acesta pentru 2010 aduce ceva “modificari postelectorale”. Pensiile scad. Daca a treia transa nu vine de la FMI in ianuarie-februarie, e posibil sa se intre in incapacitate de plata. Nimeni nu mai vorbeste despre o majorare a salariilor cel putin minima. ANRE a “facut episodul” cu “indexarea care nu inseamna marire” atat de penibil, atat de jenant. E clar ca majorarea pretului la energie se va resimti in toate produsele.
Apoi, se vorbeste despre majorari ale preturilor unor produse, gen carne de porc, de pasare ce ajung pana la 50%. Nu sunt niste amarate de 0, 0000 procente. Un pachet de tigari ajunge peste o suta de mii vechi. Si aici nu e vorba de a judeca dupa principiul sunt fumator sau nu sunt fumator, ci trebuie sa se aiba in vedere faptul ca e o alta majorare pentru un anumit produs.
Procesul de minimizare a cheltuielilor in sectorul bugetar e clar dimensionat: invatamantul preuniversitar. Nu as vrea sa intru acum intr-o alta discutie care sa vizeze eficienta acestui sector sau lipsa ei. Ceea ce vreau sa remarc e faptul ca exista “generatii de sacrificiu”: profesorii si pensionarii.
In alta ordine de idei, ma intreb care este eficienta si eficacitatea acestui proiect bugetar, daca, in acelasi timp, exista bani pentru a mari primele de vacante de la ministere cu aproximativ 32%, sau pentru MAI (minister cu greutate in organizarea alegerilor prezidentiale, tin sa reamintesc), unde primele cresc cu 10%? Apoi, mai mult, cum de e posibil ca bugetele SRI, SIE sa creasca in conditii de criza, bineinteles? Cum de e posibil ca bugetul de cheltuieli al presedintiei sa creasca, tot asa cu nu stiu cate alte procente? “N-am inteles” de ce Ministerul Dezvoltarii trebuie sa aiba asemenea buget daca e un minister care s-a unit cu vechiul Minister al Integrarii care ar trebui sa atraga bani europeni, nu sa se finanteze din bugetul de stat. Apoi “n-am inteles” de ce Elena Udrea (atat de titrata “pupila” din presa internationala) are nevoie de circa 1000 de angajati la Minister? E vorba de a substitui “gradul de competenta” proprie? Spuneam mai demult intr-o postare (si anticipam bine observ) ca nu cred in reforma institutionala administrativa la nivel central fie ca e vorba despre Parlament sau despre Guvern. Nimeni nu spunea atunci ca aparatul administrativ al ministerelor nu se va “imbogati”. Acum se observa asta. Apoi, faptul ca unele agentii din tara au trecut in subordinea unor ministere si ca asa s-au marit unele bugete, e exact pe dos fata de parcursul normal intr-un stat normal. E contrar principiului subsidiaritatii, descentralizarii si deconcentrarii. Apoi, mi se pare ca e mai mult calcul politic de centralizare si de control a numirii pe criterii politice in cat mai multe posturi. Nimic eficienta, nimic eficacitate.
Revenind la lista prioritatilor care lipseste din vocabularul si practica guvernului Boc IV, “ma intreb retoric” cum de Elena Udrea are bani sa faca la Snagov un teren de golf dar bani pentru pensii, salarii, indexari bugetare sectoriale nu se gasesc? Si ca sa fac corelatia cu lantul de scumpiri, inclusiv a cresterii anumitor taxe si impozite (apare si taxe noi, cea pentru fast-food-uri), e clar: bugetul de stat e si va fi “falit”, se sustine din “banutul” luat tot de la cei care au mult mai putin decat cei foarte putini care au foarte mult. Asta nu inseamna ca as sustine o logica “a tragerii in teapa” a celor bogati ca doar nu suntem la Scaieni dar e vorba, simplu, de magari prosti de tractiune si de falsi “consumatori de posmagi”. De fapt, din moment ce s-a schimbat si modalitatea de impozitare a produselor de lux, asta spune multe. Ceva in genul, “multi, multi, dar bine ca prosti!”
Adaugand la aceste “ingrediente” si antecedentele celorlalte guverne Boc fata de Iasi, nu pot decat sa concluzionez ca Iasul si reprezentantii sai in Parlament nu vor fi luati in seama mai ales daca sunt de alta culoare politica, asa cum nu cred ca pe Boc, sau pe Basescu, sau pe Udrea, sau pe Videanu (ii mentionez pe ei caci sunt la conducere, dar maniera de selectie e strict aleatorie) ii intereseaza sau ii va interesa pe ce se duc banii din buget, daca proiectele sunt relevante, daca au importanta din punct de vedere social.
Singurul lucru care ma pune pe ganduri si il prezint ca pe un final deschis, e cum de nu au stiut opozantii politici in campanie despre faptul ca pensiile nici macar nu se indexeaza, pot sa scada chiar? Era un fel de bomba electorala. Sau au stiut?